"O floare,un zambet,o boare de vant
Ti le trimit intr-o sarutare a soarelui
Ritmul inimii masoara trairea iubirii-
sublimul ce imi cuprinde sufletul...
Si toate imi trec pe dinainte si zambesc...
Zglobie, in bataia vantului caci sufletul mi'e copil...
Ma ratacesc,dar Tu ma gasesti
Te pierd,dar te caut neincetat
Oare cand nu vom fi departe
ma voi lasa cuprinsa de vraja Iubirii Tale?
Te-astept...
Speranta mea e-n tine si nu voi suferi
Chiar daca raspunsul nu il voi primi
Caci Tu,o Tata imi dai alinare!"
am scris poezia dupa o alergare pe camp.ceea ce am simtit in suflet am incercat sa descriu,chiar daca e incoerent,sunt doruri impletite in ea..ceea ce cred despre poezie e ca aduce un zambet pe buzele oricui o citeste